Echipa Clarfon Diminuarea abilității auditive este neplăcută indiferent de vârsta la care aceasta apare, însă există soluții moderne care asigură o experiență auditivă clară. Descoperă în continuarea acestui articol ce este hipoacuzia, care sunt simptomele ei, dar și modalitățile de tratament disponibile.
Tipuri de hipoacuzie
Există trei tipuri de hipoacuzie, respectiv:
-
Hipoacuzia neurosenzorială
Acest tip de hipoacuzie este cauzat de o leziune la nivelul urechii interne, care poate fi pricinuită de îmbătrânire, traumatisme sonore, fracturi ale părții interne a osului temporal, boala Meniere, administrarea unor medicamente ototoxice sau expunerea la zgomote puternice.
-
Hipoacuzia de transmisie
Aceasta este cauzată de o orice afecțiune care împiedică transmiterea sunetului la urechea internă. Ea poate fi produsă de acumularea de cerumen la nivelul conductului auditiv, dar și de o infecție a urechii medii, perforarea timpanului sau pătrunderea unui corp străin în conductul auditiv. De asemenea, ea mai poate fi cauzată de otoscleroza – creșterea osoasă anormală în urechea medie.
-
Hipoacuzia mixtă
Al treilea tip de hipoacuzie – mixtă – se manifestă prin pierderea neurosenzorială a auzului, dar și de transmisie. Astfel, alături de o problemă la nivelul urechii interne, poate exista și o disfuncție a urechii medii, iar aceasta din urmă poate fi tratată prin administrarea unor medicamente.
Simptomele hipoacuziei
Hipoacuzia se manifestă prin pierderea ușoară a auzului la sunetele mai înalte, care poate fi însoțită în unele cazuri de tinitus, manifestat prin țiuit sau zgomote resimțite la nivelul urechii. De asemenea, hipoacuzia se poate manifesta prin pierderea completă a auzului.
Aceste simptome se pot manifesta progresiv, motiv pentru care persoanelor cu hipoacuzie le poate fi dificil uneori să observe diminuarea capacității lor auditive.
Tratamentul recomandat persoanelor cu hipoacuzie
Tratamentul administrat persoanelor cu hipoacuzie diferă în funcție de tipul acesteia. Prin urmare, hipoacuzia neurosenzorială este permanentă, iar tratamentul acesteia include proteza auditivă și implantul cohlear. Acesta din urmă se implantează la nivelul urechii interne, pentru a înlocui funcția care este afectată de pierderea auzului.
În cazul aparatului auditiv, el este de mai multe tipuri, respectiv:
- Aparat auditiv retroauricular (BTE) – acesta este amplasat în spatele urechii și este ușor de utilizat, existând modele disponibile chiar și pentru formele severe de hipoacuzie;
- Aparat auditiv intrauriculat (ITE) – acesta este de dimensiuni mult mai mici și se plasează în ureche;
- Aparat auditiv intraauricular (ITC) – acesta se poziționează în canalul auditiv;
- Aparat auditiv intraauricular (CIC) – acesta se poziționează complet în canalul auditiv, fiind cel mai puțin vizibil.
În cazul hipoacuziei de transmisie sau temporară, aceasta se tratează în funcție de cauza declanșatoare. Prin urmare, dacă este produsă de o infecție, se administrează antibiotice, iar dacă este asociată cu utilizarea medicamentelor ototoxice, se întrerupe utilizarea lor.
De asemenea, dacă ea este determinată de prezența unui obiect străin în ureche sau a cerumenului, este recomandată eliminarea lui. În funcție de tipul de hipoacuziei cu care te confrunți, medicul va recomanda tratamentul adecvat pentru tine, astfel încât să îți restabilești capacitatea auditivă.
Indiferent dacă suferi de hipoacuzie permanentă sau severă, există tratamente disponibile pentru ambele tipuri, astfel încât tu să poți auzi din nou cu claritate.
