
Importanța auzului
Audiția este una din modalitățile esențiale de comunicare interumană. Cu o acuratețe și o variație uimitoare, oferă ascultătorului spațiu și percepție, dar și echilibru.
Fenomenul nu are loc la nivelul urechii, ci la nivelul creierului. Creierul cere informații solide de la ureche pentru a putea descrifa sunetul.
Atunci când audiția se desfașoară doar cu o ureche, abilitatea creierului de a auzi și înțelege se reduce cu 50%, iar percepția profunzimii și a spațiului sunt pierdute.
Auzul reprezintă unul dintre simțurile fundamentale ale omului. Alterarea funcției auditive produce tulburări în orientarea în mediul înconjurător, dar mai ales dificultăți de comunicare cu semenii. Scăderea auzului, denumită și hipoacuzie, nu este de fapt o boală ci un simptom ce poate avea cauze multiple.
Hipoacuzia reprezintă incapacitatea de a percepe și înțelege stimulii acustici.
Hipoacuzia este un defect invizibil – este afectat unul din cele 5 simţuri prin care interacţionăm cu mediul înconjurător şi putem socializa. Fără să auzim, nu putem vorbi, nu putem reproduce acele sunete cu sens ce reprezintă cuvintele.
Pierderea auditivă afectează aproximativ o zecime din populaţie.
La orice vârstă, hipoacuzia duce la izolare, limitarea contactului social, dificultăţi de orientare în mediul înconjurător şi mai ales la dificultatea de comunicare cu semenii. 45% dintre persoanele de până la 65 de ani suferă de hipoacuzie şi 80% dintre cei până la 85 de ani. Această hipoacuzie se numeşte prezbiacuzie şi este dată de înaintarea în vârstă.
Pierderea auzului se caracterizează prin scăderea bruscă sau progresivă a percepției sunetelor. În funcție de cauză, pierderea auzului poate varia ca severitate de la forma ușoara până la cea profundă și poate fi reversibilă, temporară sau permanentă.
Urechea este formată din 3 segmente diferite: urechea externă, urechea medie si urechea internă, astfel încât sunetul să fie captat, auzit și procesat.
Hipoacuziile se împart în mai multe categorii, în funcție de partea de ureche afectată. Hipoacuziile de transmisie (conducere) apar atunci când există o problemă în urechea externă sau medie, iar de cele mai multe ori sunt temporare, acestea tratându-se medicamentos ori chirurgical.
Hipoacuziile neurosenzoriale (de percepție) apar atunci când celulele senzoriale din cohlee sunt afectate ori distruse, în mod ireversibil.
În general, persoana în cauză nu realizează că are o problemă de auz, ci mai mult anturajul, iar soluţia ideală este protezarea auditivă. Aceasta va reda siguranţa şi reintegrarea pacientului în societate.
Deși nici cele mai avansate aparate auditive nu pot restaura în întregime auzul, acestea îl pot imbunătați considerabil, iar ajustarea lor în mod profesional, va permite o îmbunătățire categorică a calității vieții.
După testarea auzului și determinarea naturii exacte a pierderii de auz, specialistul va prezenta diversele solutii – proteze auditive sau alte instrumente de asistare a auzului – și va discuta despre acestea, în detaliu.
Împreună cu persoana in cauză, va discuta despre stilul de viață si despre maniera în care aparatele auditive se comportă, pentru a putea realiza selecția adecvată.
Aparatele auditive sunt dispozitive electro-acustice, formate din mai multe piese componente care analizează, transformă și amplifică sunetele din mediul înconjurător. În funcție de modul de inserție, acestea se împart in două categorii: aparate retroauriculare și aparate intraauriculare.
Aparatele auditive sunt recomandate de către un specialist (audiolog), în cabinete audiologice, numai dupa efectuarea unei testări auditive complexe. Este bine de știut că aparatele auditive actuale lucrează după o formulă de procesare sonoră digitală, ceea ce va permite o reglare personalizată a parametrilor auditivi.
Trăim în secolul vitezei și al comunicării. Relațiile interumane depind de cât de bine ne facem ințeleși și înțelegem ceea ce se întâmplă în jurul nostru, așa că nu ignorați primele semne ale hipoacuziei!
Laura Mihale
Audiolog
Clarfon SA